joi, 2 noiembrie 2017

Buchet autumnal

Acum cateva saptamani, juniorul nostru londonez ne-a facut o mare surpriza: a aparut fara sa ne anunte la ziua lui taica-su. Il asteptam acasa abia de Craciun si am fost socata cand l-am vazut in curte cu bratele pline de o tufanica imensa. Si mai mare mi-a fost socul cand am aflat ca nu pusese singur la cale toata tarasenia, ci cu frate-su mai mare! Omul venise vineri seara, il luase frate-su de la aeroport, dormise la el, iar a doua zi a aparut la noi, floare alba de cais! Ei, ziua lui Minitehnicus a trecut, ba chiar am serbat-o de doua ori, cu si fara purcelus la protap, juniorul s-a intors la Londra, iar in urma lui a ramas o superba tufanica ruginie care imi bucura ochii si inima.

sâmbătă, 30 septembrie 2017

Fabrica de paine

A venit frigul si - in sfarsit! - au inghetat tantarii. La ce bun insa? Nu mai e de stat afara la o bere sau la o cafea pe inserat...
De maine ramanem singuri, eu si Minitehnicus, Minitehnicus si cu mine. Ma gandeam zilele trecute ca niciodata, nici macar o data!, nu m-am gandit ca mama si cu tata au ramas singuri sau ca ar fi putut sa se simta tristi... Incredibil, ce inconstienti suntem atunci cand suntem tineri! Suntem buricul universului. Suntem centrati pe propria persoana.
In fine... Am incercat prima paine la test, mai ca la tara, cu caramizile pe jos, pentru ca Minitehnicus nu a apucat sa faca nimic la proiectul asta. N-am mai rezistat si am copt o paine. Nereusita totala, desi s-a mancat toata. Testul trebuie incins foarte bine, din cate se pare, nu cum am vazut noi pe youtube.
 Pana una alta, fac paine cu maia la cuptorul obisnuit.



marți, 12 septembrie 2017

Avem un nou membru in familie


Toata lumea zice ca modelul asta are "fata incruntata". La inceput si mie mi se parea la fel. (Manca-i-as botu' ei de incruntata!) Dar, in poza, pe bune daca nu pare ca zambeste la mine...

sâmbătă, 2 septembrie 2017

Septembrie iar...

A fost o vara care s-a strecurat pe langa noi si uite-o, nu e! A fost foarte cald, mult prea cald si eu, una, m-am tot adapostit prin casa la aer conditionat. Principala mea indeletnicire a fost sa tin 25, max. 26 de grade in casa ca sa putem dormi linistiti. Gradina si curtea puteam si sa nu le avem, pentru ca tantarii ne-au impiedicat sa ne bucuram de ele. A fost, asa cum am mai spus, revoltator cum ne-au tratat primarii de sector si primarita Firea. La anul voi lua masuri. Imi voi cumpara, oricat ar costa, insecticid si voi stropi la mine si la vecini atat cat sa stam seara la o bere in curtile noastre. Promit. Este clar ca in tara asta nu mai trebuie sa ne bazam deloc pe autoritati si sa traim ca intr-o ocupatie straina: trebuie sa supravietuim cum putem si sa asteptam sa treaca urgia. Daca a tinut figura cu toate popoarele migratoare, cu turcii, cu fanariotii, cu ungurii, cu nemtii, cu rusii, cu nea Nicu, trebuie sa o scoatem la capat si cu UE, americanii, democratia si capitalismul. Trebuie sa fim rezistenta muta si sa-i invatam si pe copii sa nu cada prada disperarii. La mine unul a plecat si unul a ramas. In tara. Altfel, cel ramas, peste o luna se muta de la noi, in casa ramasa de la parintii mei. Toata vara Minitehnicus a lucrat acolo ca sa puna pe picioare totul. A iesit frumos. Nici nu avea cum sa iasa altfel... Vom ramane cu cuibul gol. Numai noi doi, ca in tinerete. Interesant... Minitehnicus va avea si o noua jucarie care sa ii mai distraga atentia: o masinuta noua nouta, luata din necesitate, nu altfel, pentru ca Citroenul nostru Picasso, masina noastra de suflet, a imbatranit de tot si vara asta ne-a facut belele mari, cheltuieli nu mai spun... Se pare insa ca cineva i-a dat de cap si a pus-o pe "picioare"... pe roti mai bine zis. Poate, cu ocazia asta, am sa ma pun si eu la volan, ca mi-e si rusine de carnetul ala luat in 1985! (Asta noua are cutie automata si e mai usor de condus...)
Deocamdata inca nu am turat motoarele mele, pentru ca anul scolar inca nu a inceput. Am lucrat si pe perioada verii, dar mai de plezir, asa. Anul trecut a fost unul incredibil, cel mai bun de pana acum si am mari sperante si pentru asta care vine. Muncesc de dimineata pana seara, fara weekend, fara nimic, dar macar iese ceva. Plicul pentru concediul viitor asteapta sa se umple. Pe desktop am piscina vilei, de-acum universul trebuie sa se puna in miscare ca sa ajung acolo iar si ca sa imi construiesc in gradina o replica de-a ei...
In alta ordine de idei, am fost la tara in Gorj si am gasit, uitat de lume, testul bunica-mii!!!!!!!!!!!!!! Dupa ce am tanjit ani de zile la un test si nu stiam cum sa fac rost si cum sa il montez, am intrebat pe vara-meu intr-o doara daca stie pe cineva care vinde testuri de paine si matusa-mea mi-a zis: Pai avem noi unul aruncat in spatele casei, cred ca e ala al alei batrane... Am crezut ca fac apoplexie! Ne-am dus imediat si l-am scos din buruieni, l-am curatat nitel, e de fonta nu de lut, si zdup cu el la Bucuresti! Minitehnicus mi-a promis ca se ocupa personal sa-i faca o vatra din tabla cu caramida refractara, cadru cu lant pentru ridicat... tot, tot, tot! Eu am pus de-o maia salbatica imediat. Pana face el masinaria, eu maturez maiaua la marele fix. Azi am facut o paine cu putina maia si drojdie uscata, cu seminte de susan, dovleac, floarea soarelui si in. Incredibila! Urmeaza, cat de curand, tot filmul pregatirilor....